Autoexaminarea - sânii

Cancerul mamar este al doilea cel mai frecvent tip de cancer la femeile din America. Mai mult, este cel mai frecvent cancer diagnosticat la femeile din Canada [www.phac-aspc.gc.ca]. Deși știința nu a înțeles încă pe deplin această boală, se știe că limitarea alcoolului, mișcarea și menținerea unei greutăți sănătoase pot scădea probabilitatea de a o dezvolta, iar depistarea precoce înseamnă de obicei că boala este descoperită într-un stadiu mai timpuriu, mai ușor de tratat. Metoda de autoexaminare a sânilor este simplă și va fi descrisă în detaliu în acest articol.

Ce este cancerul mamar?

National Cancer Institute îl definește drept “cancer care se formează în țesuturile sânului, de obicei în ducte (tuburile care transportă laptele către mamelon) și în lobuli (glandele care produc laptele)”. Deși cancerul mamar apare și la bărbați, probabilitatea este foarte mică.

De ce să-ți autoexaminezi sânii?

Autoexaminarea regulată a sânilor este importantă din mai multe motive. Depistarea și tratamentul precoce îți pot salva viața. Studiile arată că descoperirea și tratarea cancerului mamar în stadii incipiente pot preveni decesul cauzat de această boală. Autoexaminarea sânilor este rapidă, gratuită, ușor de făcut și nu necesită ajutor din partea altcuiva. Obișnuința autoexaminărilor regulate te va ajuta să-ți cunoști sânii și să observi mai ușor orice modificare neobișnuită a țesutului.

Factorii de risc

Eliminarea factorilor de risc și adoptarea factorilor de protecție sunt, de asemenea, extrem de importante. Se recomandă ca femeile de peste patruzeci de ani să facă un examen al sânilor la un cadru medical specializat cel puțin o dată la doi ani; totuși, dacă ai mai mulți factori de risc decât în mod normal, autoexaminarea sânilor devine o prioritate și mai mare, iar controlul la un cadru medical specializat poate fi necesar mai des.

Factorii de risc ridicat includ, fără a se limita la aceștia, următoarele: sexul (deoarece 99% dintre persoanele afectate de cancer mamar sunt femei), vârsta, existența unei rude apropiate care a avut această boală, obezitatea (așa cum este definită de indicele de masă corporală), prima menstruație înainte de vârsta de doisprezece ani sau menopauza după vârsta de cincizeci și cinci de ani, primul copil după vârsta de treizeci de ani - sau niciun copil, lipsa alăptării și terapia de substituție hormonală (TSH).

Factorii de risc moderat sunt cei care cresc mai puțin constant riscul de cancer sau care sunt suspectați că ar putea contribui. Factorii de risc moderat țin în general de stilul de viață, cum ar fi: fumatul produselor din tutun, consumul a mai mult de o băutură alcoolică pe zi, inactivitatea fizică, o alimentație săracă în fructe și legume și folosirea produselor contraceptive.

Ce să examinezi

Verifică întreaga zonă a sânilor, care include sânii, axilele, zona din jurul părții laterale a pieptului și țesutul până sus, la claviculă. Privește-ți sânii în oglindă, în loc să te uiți în jos la ei. Dacă ai sânii mai mari, nu uita să-i ridici și să le inspectezi partea de dedesubt.

Inspecția vizuală

Pentru inspecția vizuală ai nevoie de o oglindă într-un loc bine luminat. Poziționează-te în fața ei și privește drept înainte. Fă examinarea vizuală în toate pozițiile următoare: în șezut, în picioare, cu brațele deasupra capului, cu mâinile pe șolduri și aplecându-te în față. În fiecare dintre aceste poziții, ia-ți un moment ca să-ți privești sânii în oglindă și dintr-un unghi lateral. Aceste poziții pot părea multă muncă, dar au un scop: schimbă felul în care atârnă sânii și îți cresc șansele de a observa orice anomalie.

Privește-ți sânii și observă textura pielii, forma, diferența de mărime și conturul mamelonului. Notează orice s-a schimbat ca mărime, formă sau textură a pielii. Nu te îngrijora din cauza vreunei asimetrii sau imperfecțiuni! Lucrul esențial este să cauți orice abatere de la ceea ce este obișnuit pentru tine, de aceea este important să faci această examinare în mod regulat. Studiază profilul sânilor din fiecare unghi și notează orice umflătură sau nodul neobișnuit care pare să iasă în relief. De asemenea, urmărește orice adâncitură sau încrețire a pielii.

Inspecția manuală

Cheia pentru a face corect partea manuală a autoexaminării sânilor este exersarea frecventă. Când știi cum se simt sânii în mod normal la atingere, îți dai seama mai ușor ce este cu adevărat anormal. Principalele lucruri pe care le cauți la palpare sunt umflăturile, nodulii, îngroșarea pielii și/sau durerea. Se poate să simți mai bine cu o mână decât cu cealaltă, așa că compară ce simți cu fiecare mână cu celălalt sân, ca verificare suplimentară sau ca punct de referință.

Țesutul mamar al femeilor este în mod normal oarecum dens și noduros, dar gradul de variație diferă de la o persoană la alta. Unele persoane cred că nu vor putea deosebi ce este normal de ce este anormal. Dacă afli din ce elemente este alcătuită zona sânilor, cum ar fi țesutul adipos, mușchii, oasele, sistemul limfatic și ductele, te vei simți mai în largul tău când o inspectezi. E nevoie de puțină practică, dar vei reuși să deosebești o schimbare a țesutului.

Pentru autoexaminarea manuală a sânilor, folosește buricele moi ale celor trei degete din mijloc ale mâinii opuse sânului pe care îl verifici. Ține degetele lipite în timp ce apeși pe zonele pe care le inspectezi. Apasă suficient de tare ca să nu treci peste un nodul fără să-l simți, dar ai grijă să nu apeși prea tare, pentru că poți împinge o umflătură în afara zonei pe care o palpezi. Mișcarea degetelor este întotdeauna circulară: așază-le pe piele, apasă ușor și freacă în cerc până când ai siguranța că zona a fost bine evaluată.

Tipare de inspecție

Există mai multe tipare care pot fi folosite special pentru a examina zona sânilor. Ar trebui să le aplici stând în picioare, dar și culcându-te pe spate și/sau pe o parte. Astfel țesutul mamar se deplasează și poți palpa zona mai eficient. Încearcă toate mișcările folosind mișcarea degetelor descrisă în paragraful anterior și alege tiparul de inspecție care ți se pare cel mai eficient și mai confortabil. Nu uita să verifici axilele, precum și zona pieptului de sub claviculă.

Cu tiparul în cerc, începe din punctul cel mai exterior al sânului și înaintează de jur împrejurul perimetrului sânului. Când ajungi înapoi la punctul de unde ai pornit, strânge cercul cu aproximativ un inch și parcurge din nou sânul de jur împrejur. Continuă cu acest tipar, făcând cercurile tot mai mici, până ajungi în sfârșit la areolă. Repetă pe celălalt sân cu mâna opusă.

Cu tiparul ceasului, imaginează-ți un ceas desenat pe sân. Pornind de la marginea exterioară a sânului, acolo unde ar fi ora douăsprezece, folosește mișcarea circulară a degetelor pentru a examina zona sânului de-a lungul unei linii drepte către zona mamelonului. Repetă acest pas de câte ori este nevoie, până ai verificat întregul cadran al ceasului. Repetă procesul pe celălalt sân.

Ultima configurație, numită de obicei tiparul în grilă, presupune să miști degetele în sus și în jos, pe coloane, de la partea de sus până la partea de jos a întregului sân. Pornind de la țesutul mamar cel mai apropiat de stern, folosește mișcarea circulară a degetelor pentru a parcurge grila în sus și în jos până ajungi în partea cealaltă. Nu uita să ridici sânul ca să-i inspectezi partea de dedesubt. Unele femei preferă tiparul în grilă pentru că este o metodă mai ușoară de a depista schimbările din țesutul mamar. Tiparul în grilă pornește din zona cea mai apropiată de stern, care conține cea mai mică cantitate de țesut, și înaintează spre axilă, unde țesutul este cel mai dens.

Sfaturi

Un sfat util este să-ți alegi intervalul preferat (o dată pe lună, o dată la două luni etc.) și să-l marchezi în calendar. Dacă ai menstruații neregulate, dacă nu mai ai menstruație sau în timpul unei sarcini, alege o zi și fă autoexaminarea sânilor în aceeași zi în fiecare lună. Verifică-ți sânii la aproximativ o săptămână până la zece zile după începutul ciclului, ca să nu fie la fel de sensibili. Încearcă să respecți un program constant, ca să poți depista schimbările care apar încet.

Unul dintre cele mai simple și mai comode momente pentru a-ți inspecta manual sânii este când ești în cadă sau la duș. Mâinile ude și înspumate alunecă ușor pe sâni, iar degetele sunt și ele mai sensibile. Dacă preferi să te verifici în afara dușului, poți folosi în schimb o loțiune sau un lubrifiant.

Când să mergi la un cadru medical

Dacă găsești un nodul nou sau o îngroșare, ai o durere nouă sau neobișnuită ori observi vreo diferență de mărime, formă sau textură a sânului, anunță cadrul medical care te îngrijește. În plus, dacă observi schimbări în zona mamelonului, cum ar fi roșeață, scurgeri, adâncituri sau încrețiri, ca măsură de precauție spune-i medicului tău.

Există dezavantaje ale autoexaminării regulate a sânilor?

Grija sau anxietatea inutilă este ceva ce trebuie să gestionezi cu atenție. Unele persoane preferă să evite controalele medicale regulate și automonitorizarea pentru că le este foarte teamă să nu descopere ceva nedorit. Această abordare te ține în necunoștință despre schimbările corpului tău și elimină orice posibilitate de intervenție la timp. Celor cărora le este teamă le propunem să ia în considerare următorul fapt: 80% dintre toate modificările sânilor nu sunt canceroase! [www.breastselfexam.ca]

Unele persoane ar putea fi îngrijorate și de costurile vizitelor suplimentare la medic. Poate fi frustrant să treci prin frică și cheltuieli inutile doar ca să afli că a fost o alarmă falsă; totuși, poți avea certitudinea că o alarmă falsă este cel mai bun rezultat posibil. Cu cât îți urmărești mai atent sânii, cu atât vei deosebi mai ușor neregularitățile de fluctuațiile normale.

Gânduri finale

Nu există nicio garanție că autoexaminarea sânilor, singură, scade rata mortalității prin cancer mamar. Cel mai eficient mod de a te proteja este să gestionezi toți factorii de risc, să fii la curent cu schimbările sânilor tăi și să mergi regulat la controalele programate la medic. Ar trebui să fie o parte integrantă a grijii tale generale pentru sănătatea sânilor.