Sunt pregătită? - Pentru ea

Orice femeie își pune această întrebare și, adesea, le-o pune și altora, inclusiv mie. Răspunsul este de obicei mult mai complicat decât pare.

În biologie, maturitatea sexuală este definită ca momentul în care un organism se poate reproduce. Definiția e bună pentru iarbă, viermi sau păsări și poate chiar pentru majoritatea mamiferelor. Pentru femeie, ca ființă umană, este o descriere insuficientă. Pare să sugereze că, odată ce a început menstruația, suntem pregătite. În unele culturi chiar așa se consideră. Dar în culturile în care se așteaptă ca maternitatea să înceapă pe la paisprezece ani, fetele riscă mult mai mult complicații grave, chiar și moartea, în timpul sarcinii și al nașterii. Doar asta ar trebui să ne spună ceva. Să privim schimbările de care are nevoie o femeie pentru a fi matură sexual ca fiind fiziologice, psihologice și sociale.

Fiziologic

Primele semne ale maturizării sunt de obicei umflarea areolei - partea mai largă a mameloanelor - și începutul creșterii sânilor. Câteva luni mai târziu apare prima menstruație, apoi pubertatea deplină. Schimbările din corp sunt mult mai ample și durează mult mai mult decât își dă seama majoritatea lumii.

La începutul pubertății, vaginul este un organ destul de rigid și inflexibil. Are doar câteva straturi de celule și nu se întinde ușor. De asemenea, nu produce încă lubrifianții naturali care sunt mereu prezenți la o femeie matură și care cresc spectaculos în timpul excitației sexuale. Peste cinci ani sau cam așa ceva (cel puțin), devine un organ minunat de elastic, gros, puternic și capabil să facă loc nașterii unui copil. Șoldurile sunt la început înguste, iar bazinul nu s-a aplatizat și nu s-a lărgit încă - trăsătură caracteristică a corpului feminin. Clitorisul stă ascuns sub prepuțul clitoridian, dar îi poți vedea și simți vârful acolo unde labiile mici se unesc, în partea de sus.

Schimbările hormonale din corpul nostru declanșează dezvoltarea caracteristicilor sexuale primare și secundare și formează corpul complet dezvoltat al femeii. Reechilibrarea hormonilor, de la cei ai copilăriei la cei ai vârstei adulte, durează câțiva ani. Caracteristicile fizice care o însoțesc continuă și ele să se schimbe. Este greu de stabilit când s-a încheiat această schimbare hormonală și, probabil, nici nu contează prea mult în etapele ei finale. În general, când menstruația a devenit destul de regulată și nu mai e decât un mic disconfort, hormonii și-au găsit echilibrul. Creșterea poate totuși să continue. Eu am crescut o mărime întreagă de cupă după ce am împlinit 20 de ani. Și alte femei trec prin asta, cu sânii și cu alte părți ale corpului.

Creșterea din adolescență are nevoie de nutrienți - de foarte mulți nutrienți. Chiar dacă poate nu mai crești în sensul obișnuit al cuvântului, organele se dezvoltă fiecare în parte (sânii, uterul, vaginul, părul); structura oaselor se schimbă, articulațiile se dezvoltă, iar corpul devine specific feminin.

Riscurile sexului în această perioadă sunt foarte mari. Dacă menstruația este neregulată, la fel este și ovulația. O femeie care alege să înceapă viața sexuală devreme în adolescență trebuie să folosească contracepția cu și mai multă grijă, pentru că momentul de risc este practic imposibil de anticipat. Unele femei nu ovulează în fiecare lună; altele ovulează de mai multe ori pe lună; unele încep să ovuleze dintr-un ovar și nu din celălalt. Trebuie să pornești mereu de la ideea că ești fertilă.

Dacă rămâi însărcinată înainte să se fi încheiat propria ta dezvoltare, apare o competiție pentru nutrienți. Aceeași hrană de care ai nevoie pentru oase și articulații sănătoase este și cea de care are nevoie copilul ca să se dezvolte normal, ca un copil sănătos. Acesta este unul dintre motivele pentru care mamele adolescente au adesea bebeluși subponderali sau prematuri. În această competiție, pierd ambele părți. Nici mama nu se dezvoltă natural, nici bebelușul. Sarcina în adolescență necesită îngrijire mai specializată decât sarcina la vârsta adultă și ar trebui să urmeze întotdeauna o dietă atent planificată. Adolescentele însărcinate sunt cele care au cea mai mare nevoie de îngrijire medicală timpurie și cele mai puțin dispuse să o caute.

Pe măsură ce organele sexuale primare se dezvoltă, vaginul capătă destul de repede capacitatea de a primi un penis. Oricât de șocantă ar fi prima ta atingere a unui penis, acesta este de fapt destul de mic în comparație cu capul bebelușului. Vaginul poate fi pregătit pentru sex, dar nu și pentru o urmare majoră - nașterea. Nașterea poate ajunge să necesite cezariană, o epiziotomie mare sau să-ți lase leziuni permanente ale organelor sexuale.

În timpul sarcinii are loc o altă schimbare majoră în amestecul de hormoni din corpul tău. Cum acest amestec nu s-a stabilizat niciodată de la debutul pubertății, către celelalte părți ale corpului tău pleacă semnale contradictorii. Sânilor tăi li s-a spus să crească, dar, înainte să apuce, li se spune să se oprească și să producă lapte. Semnalele pentru schimbarea structurii osoase nu pot fi puse complet în practică atunci când sunt înlocuite de cele pentru creșterea unui alt corp în uterul tău. Împreună cu deturnarea nutrienților, asta poate cauza mamei probleme pe viață. Articulațiile încă se formează în adolescență, iar acum trebuie să care o greutate, dezechilibrată, pentru care nu sunt pregătite. Posibilele probleme fizice nu țin de viața sexuală în sine, ci de rezultatul ei firesc - sarcina.

Psihologic

Efectele psihologice ale începerii timpurii a vieții sexuale sunt cel mai puțin discutate, dar ar putea fi cele mai dăunătoare. Orice femeie activă sexual poate rămâne însărcinată de fiecare dată când primește un penis în ea. Probabil că fiecare femeie care citește asta își verifică chiloții de fiecare dată când merge la toaletă. Ce se scurge din noi și ce ar putea însemna? Fiecare dintre cele aproximativ 400 de menstruații pe care le are fiecare dintre noi aduce o posibilă îngrijorare. Dacă încercăm să rămânem însărcinate, ne temem să vedem micile pete roșii; dacă sperăm să nu fim însărcinate, sunt primite cu toată inima. Oricât ne-am plânge, și uneori chiar am suferi, în timpul menstruației, ea este un eveniment foarte binevenit în fiecare lună. Dacă nu vine, mesajul este mult mai rău.

Sunt convinsă că, pentru orice femeie care a făcut vreodată sex vaginal pentru prima dată, primul gând în dimineața următoare este: "Mă întreb dacă sunt însărcinată!" Așa a fost pentru mine (deși mă credeam complet pregătită) și așa este pentru fiecare femeie pe care am întrebat-o vreodată. (Secretara clinicii tocmai a adus un teanc de hârtii și am întrebat-o care a fost primul ei gând în ziua de după ce și-a pierdut virginitatea. Același răspuns!) Iar întrebarea se repetă în fiecare zi până la următoarea menstruație. La 26 de ani, asta e o parte normală a vieții unei femei și probabil ne-am gândit deja la acțiunile și consecințele posibile. La 16 ani, este o povară îngrozitoare. Devine tot mai grea cu fiecare zi care trece, până vedem petele, iar dacă întârzie două zile, povara devine și mai grea.

O tânără de pe acest site, care încă se obișnuiește cu această parte a feminității, îmi trimite în fiecare lună un e-mail în genul: "Cred că trebuia să-mi vină ieri!!!; sunt îngrijorată." Este o povară uriașă pentru o adolescentă care încă învață care îi este locul în lume și cum să se descurce cu nenumăratele alte detalii ale faptului de a fi femeie. Pentru unele, fiecare lună este o așteptare chinuitoare. Asta le consumă atenția și energia pe care le-ar putea folosi mult mai productiv pregătindu-se pentru viață. Adevărata ironie este că multe tinere trec prin gesturile sexului pentru satisfacția altcuiva, în timp ce ele însele nu au aflat încă ce înseamnă un orgasm.

În cazul meu, prietena mea și cu mine am hotărât fiecare că "a venit momentul" și ne-am pus în gând să ne pregătim ca să ne seducem iubiții "până la capăt." Aveam cincisprezece ani și ne săturaserăm să ni se spună să ne păstrăm virginitatea. După câteva luni de transpirat de grijă, singura noastră satisfacție fiind masturbarea când ajungeam acasă, am hotărât că nu merită. Atât sora mea mai mare, cât și o mătușă (care ne-au ajutat amândouă la pregătiri, cumpărând gel vaginal, prezervative etc.) ne avertizaseră de aceste consecințe. Prima lună în care nu m-am mai frământat tot timpul dacă îmi va veni sau nu menstruația a fost ca o renaștere. Am descoperit și că ne puteam ajuta una pe alta, dar asta e altă discuție.

Câțiva ani mai târziu am devenit cu adevărat activă sexual și de atunci mi s-a părut mereu foarte plăcut. Nu am avut parte de multă presiune din partea celor din jur - în afară de cea pe care ne-o făceam una alteia. Poate ne-am purtat ca și cum ar fi fost o provocare. Evident, iubiții noștri erau cât se poate de receptivi, dar nu ne presaseră prea mult dincolo de câte o pipăială și de a fi masturbați din când în când. Mediul protejat și religios din Hebride a împiedicat presiunile făcute pe față, dar mai târziu am fost surprinsă să descopăr câte alte femei (poate cu un an sau ceva mai târziu) au trăit același lucru.

În medii mai cosmopolite, nu doar băieții încurajează (ei, până la urmă, au totul de câștigat, în viziunea lor tinerească și macho), ci și fetele active sexual își încurajează adesea anturajul să treacă la fapte. E adesea jenant să argumentezi contrariul. Asta îți poate expune propria lipsă de cunoștințe sau de experiență. Băieților ar trebui să le răspunzi ceva de genul: “Ești pregătit să fii tătic?” Cu fetele, există adesea mai multă ocazie de a discuta problemele reale.

Dacă sunt cu adevărat prietene, vor fi dispuse să aibă această discuție. Dacă nu sunt, de ce le asculți sfaturile? Cel mai bun răspuns pentru o altă femeie de vârsta ta este să o întrebi ce scoate de fapt din sex? Pentru marea majoritate, la mijlocul adolescenței, răspunsul sincer este, pur și simplu, o frică permanentă. Frica de sarcină; frica de boli; frica să nu afle familia; frica de ruperea relației; frica de bârfe; frica de a nu fi la înălțime. Răspunsurile lor: folosim prezervativ de fiecare dată; nimeni nu va vorbi; mă iubește; îl iubesc; nici nu i-ar trece prin cap să o facă cu altcineva; învăț să fiu femeie; o fac, deci trebuie să fiu matură. La fiecare 100 de femei din școala ta care se bazează pe prezervativ, aproximativ 13 vor rămâne însărcinate în anul următor, pentru că prezervativul e adesea folosit greșit; folosit corect de fiecare dată, doar aproximativ 2 ar rămâne. Una din zece persoane active sexual în adolescență are una sau mai multe BTS. Mai puțin de cinci la sută dintre aceste relații din adolescență vor duce în cele din urmă la căsătorie și la un parteneriat pe viață. Fiecare colegă de clasă activă sexual pe care o ai a stat într-o cabină de toaletă plângând în timp ce se uita la chiloții ei fără nicio pată. Băieții? Mulți pur și simplu se descarcă de câteva ori la o întâlnire și abia așteaptă să-și anunțe scorul. Nu urăsc bărbații; îi iubesc. În această subcultură adolescentină, pur și simplu așa stau lucrurile.

Poate că ești pregătită pentru descărcarea sexuală, dar asta nu înseamnă că ești pregătită pentru sex vaginal până la capăt.

Social

Sarcina este ceva așteptat pentru o femeie căsătorită de 26 de ani; pentru una necăsătorită de 26 de ani, așa e jocul; pentru una de 19 ani, neglijență și promiscuitate; pentru una de 16 ani, un dezastru. Niciuna dintre aceste etichete nu este neapărat corectă, dar acestea sunt percepțiile sociale. Ele formează atitudinile și felul în care te tratează oamenii din jur.

La un alt nivel, faptul că o femeie necăsătorită de 20 și ceva de ani are o viață sexuală activă nu surprinde pe nimeni. Din fericire, astăzi asta ar fi considerat complet acceptabil și treaba ei; știe ce face și răspunde pentru propriile acțiuni. Faptul că o tânără de 19 ani e activă sexual este în general ignorat. Atâta timp cât nu rămâne însărcinată, familia poate ignora semnele și realitatea și poate spera că știe ce face. Faptul că o adolescentă de 16 ani e activă sexual rămâne un motiv de îngrijorare. Iar orice consecințe vor fi împărțite de toată familia, nu doar de tânără.

Se vede? Ei bine, nu, nu arăți altfel fără himen decât arătai cu himen - nici măcar pe masa de consultație. Dar, da, există indicii puternice care pot provoca mare îngrijorare în anturajul tău, în familie, la școală și chiar printre persoane pe care nu le cunoști. Băieții cu care ieși transmit un mesaj; fetele cu care îți petreci timpul; locurile în care ești văzută. Locuiesc într-un oraș foarte mic, unde aproape toată lumea se cunoaște. Într-un oraș mai mare, asta ar corespunde unui cartier, iar ce știe lumea despre familii, oameni și locuri este cam același lucru. Dacă văd un cuplu mergând pe o alee la miezul nopții, trag niște concluzii. Știu ce se întâmplă la cabana turistică de la celălalt capăt al aleii. Dacă e un cuplu de 18 ani, poate chiar mi se pare puțin amuzant; dacă e un cuplu de 16 ani, poate am unele îngrijorări. Dacă una dintre cele două persoane ar fi copilul de 14 ani al persoanei cu care sunt împreună, probabil aș intra în panică. Concluzii asemănătoare se trag frecvent.

Îmi amintesc de o tânără foarte populară de pe insula unde am crescut, care a rămas însărcinată. Era o comunitate foarte închegată. Ea și iubitul ei aveau amândoi 17 ani. Bănuiesc că fiecare mamă de pe insulă și-a oprit copiii (inclusiv pe mine) să iasă vreodată cu vreunul dintre frații și surorile ei mai mici. Presupuneri și concluzii exagerate, dar reale totuși. Întreaga familie e băgată în aceeași oală. Acum cincizeci de ani ar fi fost trimisă departe, copilul ar fi fost dat spre adopție și, în public, toată lumea s-ar fi prefăcut că nu s-a întâmplat nimic. În spatele draperiilor trase, fiecare familie ar fi comentat situația pe la colțuri. Unele familii s-au mutat ca să scape de stigmatul unei fiice însărcinate; altele ajung niște paria tolerate.

În familie, "secretul" vieții tale sexuale este imposibil de păstrat. Orice femeie care e mamă a avut câteva întâlniri cu sperma și o recunoaște imediat - mirosul, aspectul, rigiditatea țesăturii pe care se află. Absorbantele zilnice aruncate la coș în momente ciudate sunt observate; spermicidele au un miros caracteristic. Mama ta poate să ignore; poate să facă scandal; va ști.

Povara financiară a unui copil pentru o femeie de 26 de ani este a ei și, probabil, doar a ei; pentru o adolescentă de 16 ani, va fi un cost pentru părinți. Riscul asumat nu este doar al tău (deși acesta ar trebui să fie primordial), ci un risc pentru toată familia - părinți, frați și surori. Ipotetica noastră femeie de 26 de ani va avea o viață schimbată radical (fie că e căsătorită sau nu), dar foarte ușor de gestionat. Mamele singure nu sunt rare și există sisteme de sprijin pentru ele - creșe, asigurare medicală, persoane care stau cu copilul, un anturaj înțelegător și, adesea, o familie înțelegătoare. Ipotetica noastră adolescentă de 16 ani va avea de înfruntat provocări cu totul diferite. Viața ei socială practic dispare pentru câțiva ani. Propria educație va deveni mai dificilă, dacă va mai fi posibilă. Povara pusă pe umerii părinților ei va fi foarte mare.

OK, deci ce vreau să spun. Răspunsul fiecărei femei îi aparține. Jumătate dintre toate femeile încep viața sexuală între 18 și 20 de ani. Poate un sfert încep mai devreme, iar celălalt sfert așteaptă mai mult. Până la 25 de ani au mai rămas relativ puține femei virgine, dar nu sunt deloc o raritate. S-ar părea, deci, că majoritatea dintre noi ne-am cântărit opțiunile și am ajuns la concluzia că suntem pregătite spre finalul adolescenței. În sociologie, asta s-ar numi "normal," adică ceea ce face majoritatea oamenilor. Am destulă încredere în femei încât să cred că majoritatea acestor femei au ales să rămână virgine până la această vârstă și au ales să devină active sexual la această vârstă. Nu este o întâmplare că în întreaga lume industrializată (Japonia este singura excepție) femeile fac această alegere. Sunt și la o vârstă la care au cântărit riscurile și acțiunile care ar putea fi necesare. Au ochii deschiși. Nu este o întâmplare nici că unele așteaptă mai mult; pur și simplu nu sunt pregătite să facă acest pas foarte serios. Mai devreme de atât mă îngrijorează. Nu există suficientă experiență acumulată, proprie și din ce ai învățat de la alte persoane, pentru a-ți asuma un risc calculat.